Partea ucraineană a Dunării este punctată de sunetul sirenelor antiaeriene, trosnetul cerului nopții și explozia de mingi de foc. O bătălie mortală a izbucnit la doar câțiva metri de granița cu România. De la prăbușirea acordului care permitea Ucrainei să exporte cereale prin Marea Neagră, armata rusă a intensificat bombardarea silozurilor de cereale în porturile ucrainene Izmail și Reni, în apropierea graniței cu statul membru NATO România.
Pe 4 septembrie, Ministerul de Externe ucrainean a declarat că are o fotografie cu o dronă Shahed de fabricație iraniană care a explodat deasupra teritoriului României. Ministerul român al Apărării a emis rapid o negare, marcând pentru a doua oară în acest an când Bucureștiul a infirmat oficial o declarație emisă de Kiev. Insistența Ucrainei i-a înfuriat pe liderii români care vor să evite să fie atrași într-un război de propagandă. „S-a verificat că atacurile au avut loc la doar 800 de metri de granița noastră, ceea ce înseamnă că au fost foarte aproape”, a anunțat președintele României, Klaus Iohannis, pe 5 septembrie, în timpul unei vizite la o bază militară românească. „Nici o piesă, drone sau componente ale niciunui alt dispozitiv nu au pătruns granițele noastre – avem control total asupra spațiului nostru aerian”, a spus Iohannis, care și-a exprimat totuși îngrijorarea cu privire la bombardamentele atât de aproape de granița cu România.
Cu toate acestea, Iohannis a luat o atitudine mai fermă o zi mai târziu, după ce ministrul Apărării, Angel Tilva, a confirmat postului de televiziune din România că antena 3 Posibile componente ale unei drone au fost găsite în zona de frontieră după un atac rusesc. O zonă mare a fost izolată, deși nimeni nu a fost evacuat deoarece epava nu a fost considerată periculoasă. Telva a spus că piesele sunt analizate pentru a le stabili originea, iar Iohannis a cerut o anchetă imediată. „Dacă se confirmă că elementele provin de la o dronă rusă, ar fi complet inacceptabil și o încălcare gravă a suveranității și integrității teritoriale a României ca aliat al NATO”, a spus președintele, care a reiterat că țara este în alertă maximă.
Armand Gosso, expert în fosta Uniune Sovietică, consideră că este cu totul posibil ca o dronă rusească să fi pătruns în spațiul aerian românesc și poate să fi făcut deja acest lucru, ceea ce ar putea declanșa un răspuns NATO. „Pericolul este că Rusia va continua să-și testeze limitele”, spune fostul corespondent BBC la Moscova.
Articolul 4 al NATO
Ministerul Apărării spune că în cazul unui atac pe teritoriul României, armata țării este pregătită să răspundă în consecință. Bucureștiul este pregătit să facă față oricărei drone sau rachete rusești care intră în România, dar se tem și de escaladarea tensiunilor. România poate cita și articolul IV din Tratatul NATO, care solicită consultări comune între statele membre pentru a proteja independența politică, integritatea teritorială și securitatea.
Flancul estic al României a devenit crucial pentru Ucraina, întrucât regiunea a devenit un blocaj pentru exporturile de culturi ucrainene precum porumb, rapiță și mei, precum și pentru transporturile primite de echipamente și provizii militare. În august, premierul român Marcel Ciulacu și-a anunțat planul de a crește transportul de cereale ucrainene prin România la 60%, în urma unei întâlniri cu premierul ucrainean Denis Shmyhal. Pentru a atinge acest obiectiv, Siolaco a anunțat planuri de dublare a capacității portului Constanța la Marea Neagră și de îmbunătățire a altor rute. Aceste îmbunătățiri îi vor permite să gestioneze patru milioane de tone pe lună. „Se fac investiții în Canalul Sulina”, a spus premierul român, referindu-se la principala cale navigabilă a României care trece prin Delta Dunării.
Mihai Ishak, expert în relații internaționale, a declarat: „Bucureștiul a făcut eforturi extraordinare pentru a facilita exportul de cereale din Ucraina”. „Acest lucru include modernizarea unor linii de tren cu ecartament în stil sovietic, cum ar fi rutele între Reni. [Ukraine]gorgiolit [Moldova] Și fetele mele [Romania]… Proiectele de reînnoire au fost accelerate în Canalul Sulina, ceea ce va permite navigația nocturnă începând cu luna octombrie. În plus, Kievul va săpa Canalul Bistro, situat în aria protejată a Deltei Dunării.
Îmbunătățirea navigabilității navelor mai mari de pe Dunăre ar reduce dependența Ucrainei de zăcămintele de cereale, reducând riscul atacurilor rusești. Totuși, afluxul de cereale din Ucraina a stârnit îngrijorări în rândul fermierilor români, determinând oficialii să solicite ajutor financiar de la Uniunea Europeană ca compensație.
În ciuda unor dezacorduri cu privire la probleme precum situația dificilă a minorității etnice române a Ucrainei, Bucureștiul a arătat întotdeauna un sprijin puternic față de vecinul său. Peste un milion de refugiați ucraineni au traversat România, iar câteva sute de mii rămân în țară. „Pe lângă sprijinul politic continuu, România a furnizat Ucrainei și arme de fabricație sovietică, artilerie și muniție pentru arme de calibru mic”, a spus Isaak.
Guvernul României nu a emis nicio declarație publică cu privire la ajutorul militar acordat Kievului. Cu toate acestea, Ciolacu spune că partenerii NATO recunosc că Bucureștiul oferă mai mult decât sprijin umanitar și logistic și că va participa, de asemenea, la pregătirea piloților ucraineni pentru a pilota avioane de luptă F-16. „Sper să semnez protocoalele [for the pilots] „În următoarele câteva zile, acesta este singurul obstacol rămas”, a spus premierul. Mai mult, proviziile militare din Bulgaria, Turcia și alte țări trec prin teritoriul României în drum spre Ucraina.
România va organiza alegeri [presidential, European, local, and legislative] „Anul viitor, care va afecta relațiile dintre România și Ucraina”, a spus Ishak. „Alianța Ultranaționalistă a Uniunii Românilor [AUR means gold in Romanian] El exploatează economia dificilă pentru a obține voturi și vrea să limiteze sprijinul pentru Ucraina. Între timp, extremiștii inundă rețelele de socializare cu știri false și teorii ale conspirației… România se află în prima linie a acestui război hibrid purtat de Rusia împotriva UE și NATO.
Mai sunt probleme nerezolvate intre Bucuresti si Kiev. Una dintre ele este recunoașterea de către Ucraina a limbii moldovenești, care este vorbită de locuitorii Moldovei, țară care împarte granița cu Ucraina și România. Cu toate acestea, România sprijină pe deplin integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei. „[Romania] „Ucraina ajută, de asemenea, indirect Ucraina prin sprijinul economic și politic oferit Moldovei pentru a preveni venirea la putere a politicienilor pro-ruși”, a spus Isaak.
abonament PENTRU BULETINUL NOSTRU SĂPTĂMÂNAL Pentru mai multe știri în limba engleză de la EL PAÍS USA Edition
„Organizator. Scriitor general. Prieten al animalelor de pretutindeni. Specialist în cultură pop. Expert în internet amator. Explorator.”