Menținerea puterii de veto de către Austria pentru a împiedica aderarea României la Zona Liberă Schengen de la graniță îi afectează pe liderii români, care acum caută soluții alternative „altele decât calea diplomatică”, în timp ce euroscepticismul în țară continuă să crească.
Austria blochează intrarea României într-o zonă liberă la granița Uniunii Europene din cauza temerilor cu privire la o creștere a imigrației ilegale, stârnind o profundă frustrare în rândul populației și politicienilor țării.
După ce a amenințat că va trimite Austria la Curtea Europeană de Justiție din cauza eșecului de a ridica dreptul de veto împotriva Acordului Schengen, România a făcut un pas suplimentar de a interzice oficialilor austrieci la reuniunile NATO pentru a „trimite un semnal”, adjunctul șefului partidului în coaliție. a spus guvernul. PNL (PPE) a spus Raris Bogdan Digi24.
Bogdan a spus că dacă nu se va putea schimba poziția Austriei prin „semnalele” transmise de România, instituțiile UE și restul țărilor UE, România este pregătită să „găsească alte soluții decât cea diplomatică” și a amenințat că utilizați „metode economice”. Diplomație” ca răspuns.
„Când ai o țară care obține cel puțin 7% din PIB de la companii cu sediul în România, acestea nu ar trebui să fie interzise, ar trebui să fie parteneri”, a spus el.
Euroscepticul de extremă dreapta AUR, al doilea partid ca mărime în ceea ce privește intenția de vot 21%El a cerut, de asemenea, guvernului să „răspundă ferm” marți.
Măsurile ar putea include boicotarea companiilor austriece, transferul de conturi bancare publice de la băncile austriece în România, reducerea împrumuturilor de la băncile austriece și mutarea achizițiilor de combustibil în alte țări, a sugerat deputatul AU Lilian Skrypnik.
Socialiștii români (PSD/S&D) nu erau incluși în guvernul de coaliție cu PNL la momentul publicării.
Alimentarea frustrării
Bogdan de la Partidul pentru Eliberarea Națională a spus că această situație „a creat sentimente colective și a transformat o națiune de euro-optimiști într-o națiune de euro-sceptici”.
Încrederea în instituțiile UE a scăzut de fapt în România, doar 35% dintre respondenți spunând că au încredere în ele, potrivit unui sondaj realizat de compania română CURS. În Uniunea Europeană 2023 barometru european de primăvarăProcentul participanților care au declarat că au încredere în instituțiile Uniunii Europene a fost de 47%.
În ultimii trei ani, euroscepticul AUR a crescut devenind al doilea partid în ceea ce privește intențiile de vot, cu 21%. Înainte de alegerile pentru Uniunea Europeană, partidul urmează să intre pentru prima dată în Parlamentul European cu opt locuri.
„Situația din Spațiul Schengen este foarte tristă pentru români, care trag Uniunea Europeană responsabilă pentru că nu a luat măsuri adecvate pentru a aborda această problemă. Cu un angajament puternic față de valorile tradiționale și religioase, românii sunt vulnerabili la manipularea „de către grupuri extremiste precum AUR, care exploatează aceste convingeri pentru a se opune reformelor democratice și valorilor europene”.
Această creștere a fost determinată parțial de sentimentul anti-UE care decurge din eșecul României de a adera la spațiul Schengen.
„Suntem europeni de clasa a doua”, a declarat preşedintele Uniunii Africane, George Simeon, pentru Euroactive, adăugând că este nedrept ca Austria să poată accesa şi să beneficieze de resursele României, dar s-a opus aderării ţării la Spaţiul Schengen.
Daniel Buda, deputat în Parlamentul European pentru Partidul Eliberare Națională, a declarat: „Atrag atenția asupra necesității ca România să adere la Spațiul Schengen în 2023 în mod special pentru a opri ascensiunea partidelor extremiste, iar acest lucru poate fi realizat deoarece România a fost și va continua să ofere securitate și stabilitate Uniunii Europene.” EURACTIV.
(Max Guerra | Euractiv.com)
Citiți mai multe cu EURACTIV
„Organizator. Scriitor general. Prieten al animalelor de pretutindeni. Specialist în cultură pop. Expert în internet amator. Explorator.”