România mai trebuie să atingă câteva etape înainte ca Comisia Europeană să plătească cea de-a treia tranșă a Facilității pentru Reziliență

România ar trebui să scadă pragul de venituri utilizat pentru identificarea întreprinderilor mici și mijlocii, care beneficiază de un regim fiscal preferențial, de la actualul 500.000 de euro, să reformeze procedurile de numire a conducerii în companiile controlate de stat și să reformeze societatea care administrează real de stat. (RA-APPS) înainte de aprobare Comisia Europeană a fost de acord să plătească a treia tranșă (2,7 miliarde de euro) în cadrul Facilității de flexibilitate, conform… Europa Balanta.

„Mai sunt aspecte de clarificat cu privire la a treia plată”, a declarat un oficial al Comisiei Europene pentru Europe Liberă, menționând că instituția își va prezenta poziția cu privire la cererea de plată până pe 31 martie.

Pe 15 decembrie, România a trimis a treia cerere de finanțare din Programul Național de Recuperare și Reziliență (PNRR), care urmează să fie aprobată luna aceasta.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Adrian Cassiu, a anunțat pe 13 martie că cererea de plată nr. 3 nu a fost blocată, că autoritățile române sunt în dialog permanent cu autoritățile europene și că „ne așteptăm la finalizarea cu succes. a procesului și introducerea fondurilor aferente CP3 în bugetul țării.”

În 2023, România a decis, printr-un pachet de măsuri bugetare fiscale, ca întreprinderile mici cu o cifră de afaceri între 0,5 milioane și 1 milion de euro să plătească un impozit pe profit de 16% și nu un impozit preferențial pe vânzări de 1%.

Comisia solicită ca această limită să scadă sub 500.000 EUR și spune că ar trebui să scadă din nou până la sfârșitul anului.

iulian@romania-insider.com

(Sursa imagine: Marian Vijek / Dreamstime.com)