În 2021, în România au fost importate 3.700 de tone de deșeuri ilegale.
Pe lângă Turcia, țara din Europa de Est a devenit destinația preferată pentru transporturile de deșeuri toxice sau inutilizabile.
Contrabanda include deșeuri mixte (de exemplu, sticlă și hârtie) și plastic, precum și articole diverse, cum ar fi haine și încălțăminte.
În unele cazuri, deșeurile toxice sunt declarate resturi de plastic pentru controlul frontierelor, ca în cazul a 70 de containere transportate din Belgia în România. (De fapt, conținea deșeuri din lemn și metal, precum și alte materiale periculoase.)
Portul românesc Constanța de pe Marea Neagră se confruntă cu deșeuri din țările Europei de Vest precum Belgia, Italia și Regatul Unit, precum și din țările asiatice, precum Japonia și China.
Țările menționate au fost afectate negativ de interdicția generală a Chinei din 2018 privind importurile de deșeuri străine, ocazie care a dus la o vânătoare globală de noi halde de deșeuri.
De prea multe ori, importurile ilegale de deșeuri în România sunt aruncate în gropile de gunoi, unde sunt mai degrabă incinerate decât reciclate, generând fum și particule toxice. Curtea Europeană de Justiție a inițiat deja proceduri judiciare împotriva orașelor românești precum București, Brașov, Iai, Cluj-Napoca și Timișoara pentru poluarea excesivă a aerului, situație exacerbată de importurile menționate.
La începutul acestui an, ministrul român al Mediului Tankzos Barna a declarat că organizațiile criminale erau în mare parte responsabile pentru aceste deversări ilegale, statul având acum sarcina de a avea o mai mare grijă în verificarea acreditării tuturor bunurilor primite.
În 2018, România a fost una dintre țările care a emis rapoarte de avertizare timpurie din partea Comisiei Europene (CE) pentru că riscă să nu atingă obiectivul de 50% reutilizare / reciclare pe care statele membre îl vor atinge până în 2020. În același an, De asemenea, Comisia a cerut statului să forțeze închiderea a 48 de depozite de deșeuri ilegale. Rata depozitului de deșeuri în România, de 69%, este printre cele mai mari din Europa.
Rata de reciclare a țării, de 13%, este, de asemenea, sub media UE, ceea ce face ca situația deversării ilegale de deșeuri să fie deosebit de precară, deoarece sistemul românesc de gestionare a deșeurilor, nici în ceea ce privește infrastructura necesară deșeurilor, nu este echipat pentru a face față excesului de cantitate.
În mod ironic, volumul redus de prelucrare a deșeurilor este, de asemenea, responsabil pentru actuala criză a importurilor de deșeuri din România.
Deoarece românii tind să nu-și separe deșeurile, fluxurile de deșeuri ajung să se amestece, ceea ce este mai puțin decât ideal pentru reciclare. Pentru a continua să funcționeze, instalațiile de reciclare depind de importurile de deșeuri străine, situație care este exploatată treptat de unitățile criminale.
Autoritățile au încercat să rezolve problema deșeurilor publice prin inițiative precum ratele mai ridicate de impozitare a depozitelor de deșeuri, dar au rămas în mare parte nereușite în eforturile lor.
Mai exact în cazul importului de deșeuri ilegale, Agenția Română pentru Protecția Mediului intenționează să consolideze legislația pentru a face contrabanda cu deșeuri o infracțiune care se pedepsește cu închisoarea.
„Cititor lipsit de apologie. Maven de socializare. Iubitor de bere. Fanatic al mâncării. Avocat pentru zombi. Aficionat cu bacon. Practician web.”