România și Bulgaria se așteaptă să adere la zona liberă a UE în martie

Deschide Editor's Digest gratuit

Rula Khalaf, redactorul Financial Times, își alege poveștile preferate în acest buletin informativ săptămânal.

România și Bulgaria se așteaptă să adere la zona liberă Schengen a Uniunii Europene în martie, pe măsură ce discuțiile cruciale cu Austria se apropie de sfârșit, a spus guvernul român.

Viena s-a opus mișcării de ani de zile, dar a indicat în ultimele săptămâni că ar putea susține o extindere treptată, cu aeroporturile bulgare și românești incluse în primul rând, și dacă vor fi îndeplinite o serie de condiții legate de securitatea frontierei și de imigrație. Ministerul de Interne a declarat, miercuri seara, într-un comunicat, că cele trei guverne au ajuns la un acord în acest sens chiar înainte de Crăciun.

România și Bulgaria au aderat la UE în 2007 și au îndeplinit criteriile de intrare în spațiul Schengen până în 2010, dar apartenența lor la zona liberă de frontieră a fost blocată de preocupările legate de grefa și de percepția din Austria că ar face puțin pentru a preveni trecerea migranților. hotarele lor. .

„După 13 ani, România va intra în sfârșit în spațiul Schengen”, a scris miercuri premierul român Marcel Ciulacu într-o postare pe Facebook. „Din martie anul viitor, românii vor beneficia de avantajele Spațiului Schengen pe calea aerului și pe mare.”

El a adăugat: „Sunt, de asemenea, convins că vom închide negocierile privind frontierele terestre în 2024”.

Guvernul bulgar nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii.

Ministerul de Interne austriac a confirmat continuarea discuțiilor privind includerea aeroporturilor din România și Bulgaria în spațiul Schengen. „Negocierile privind o rută aeriană Schengen pentru Bulgaria și România continuă în prezent.” Ministerul nu a menționat porturile maritime și a spus că „în prezent nu există negocieri” în ceea ce privește frontierele terestre.

Ministerul a adăugat că Viena și-a clarificat condițiile, inclusiv creșterea protecției la frontieră și disponibilitatea de a accepta migranți, în special din Siria și Afganistan.

Croația a aderat în Spațiul Schengen în urmă cu un an într-o decizie care a exclus România și Bulgaria, ceea ce i-a înfuriat pe liderii acelor țări.

România a amenințat că va da în judecată Viena pentru câteva miliarde de euro, iar compania energetică austriacă a declarat OMV că un proiect comun de explorare a gazelor la Marea Neagră va suferi întârzieri dacă acordul Schengen nu va merge înainte.

Între timp, Bulgaria a impus o taxă de tranzit punitivă asupra gazelor rusești care traversează teritoriul său, unele dintre ele ajungând în Austria. Însă Sofia a fost forțată să anuleze taxa după ce Ungaria a amenințat cu veto aderarea la spațiul Schengen.

Acordul politic cu Viena impune ca și alte state membre UE să obțină aprobarea acestuia, iar joi sunt așteptate noi discuții, potrivit MAI.

Includerea porturilor maritime în acord ar putea ajuta și Ucraina vecină, unde portul românesc de la Marea Neagră Constanța s-a transformat într-o rută alternativă pentru exporturile ucrainene pe fondul războiului rusesc.

„Constanța își va crește imediat importanța semnificativ”, a spus Ciolaco.