Românul Christian Mungiu revine la Festivalul de Film de la Cannes

Unul dintre cei mai cunoscuți realizatori ai Europei de Est, Cristian Mungiu din România, s-a întors la Festivalul de Film de la Cannes cu o poveste sumbră despre cât de puțini oameni trebuie să-și întoarcă vecinii.

Drama sa agonizantă din epoca Ceaușescu despre avortul ilegal „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile” a câștigat premiul I în cel mai bun spectacol cinematografic din lume în 2007.

Mungiu a câștigat, de asemenea, cel mai bun scenariu pentru „Beyond the Hills” în 2012 și cel mai bun regizor pentru „Graduation” în 2016.

Noul său film RMN Sees it again in cursa pentru Palme d’Or, a declarat bărbatul de 54 de ani pentru AFP că explorează dispariția speranțelor pentru o nouă eră de pace după încheierea Războiului Rece.

„Încerc să vorbesc despre natura umană, despre starea lumii de astăzi, despre sentimentul pe care îl avem astăzi că lucrurile nu merg în direcția corectă”, a spus el.

„Lucrurile se apropie de sfârșit și toată lumea simte această anxietate”, a spus el, nu în ultimul rând din cauza războiului care se desfășoară în Ucraina.

– „Pot să facă orice” –

RMN este abrevierea romană pentru imagistica prin rezonanță magnetică despre care Mungiu a spus că atunci când scanarea creierului ar putea dezvălui secrete fascinante ale modului în care oamenii sunt conectați.

Filmul explorează preocupările unei societăți multietnice din Transilvania, o răscruce istorică de imigrație și imperii rivale care i-au lăsat pe vorbitorii romani, maghiari și germani să trăiască unul lângă celălalt până astăzi.

Este inspirat dintr-o poveste acoperită pe scară largă de mass-media românească în 2020, când un sat din Transilvania s-a ridicat împotriva brutăriei locale pentru angajarea a doi srilankezi.

În film, bărbați străini sunt recrutați într-o fabrică de pâine dependentă de subvențiile UE și oferă locuri de muncă cu salariu minim care au fost de mult timp vacante, deoarece salariul era prea mic pentru localnici.

Încearcă un manager de îngrijire pentru cei din Sri Lanka înlăturați, care nu vorbesc niciuna dintre limbile locale și se luptă să se integreze.

Un atac violent duce la confruntări cu poliția, preotul din sat și în cele din urmă o întâlnire în oraș în care se ridică temeri isterice față de străini.

Mungiu a spus că își propune să țină o oglindă față de „instinctele și cruzimea care se află în adâncul nostru ca animale umane și să vadă că oamenii care sunt vecini astăzi sunt capabili de orice mâine – să violeze, să omoare și să tortureze o altă persoană doar pentru că cineva a spus că eu. sunt inamicul.”

– o mișcare –

Filmul a câștigat recenzii calde, The Guardian spunând că este „serios implicat în disfuncția și nefericirea unei Europe neraportate și nerecunoscute”.

Descris de site-ul american de film IndieWire, este „un alt film moral” al lui Mungiu care trage brusc tensiunea dintre forțele sociale și economice complexe și simplele emoții umane care îl inspiră.

Mungiu face parte din noul val de cineaști români care urmăresc realitățile post-comunismului care au câștigat premii la festivaluri internaționale în ultimele două decenii.

El a recunoscut la Cannes că acele filme de succes erau mai puțin cunoscute acasă.

„(Romanilor) nu prea le place ceea ce facem – nu prea înțeleg de ce cuiva îi place în altă parte”, a spus el.

„Dar pentru noi, este foarte important să putem crea genul de mișcare care acum este suficient de complex – există regizori foarte diverși care se exprimă.

„La un moment dat cred că va fi recunoscut ca un lucru bun pe care l-am făcut și pentru cultura României”.

Palme d’Or va fi decernată pe 28 mai (AFP).