Până de curând, tranzacționarea în noua formă de monedă (criptomonedă) în România și de către companiile românești era o zonă de mare incertitudine și confuzie. Creșterea dobânzii a fost arătată întrucât ni s-a cerut să examinăm și să consiliem situația din România atât companiilor interne, cât și companiilor din țările cu piețe stabilite și tranzacționare. România a mers într-o oarecare măsură în clarificarea situației după ce a trecut la sistemul juridic românesc, a cincea directivă privind spălarea banilor, în temeiul decretului de urgență al guvernului nr. 111/2020 („OUG”) care a intrat în vigoare la 15 iulie 2020.
Biroul Geografic Internațional a modificat legislația românească pentru a combate spălarea banilor și a reglementat pentru prima dată definiția furnizorilor de monede virtuale și de portofele digitale, precum și a furnizorilor de servicii de schimb între monedele virtuale și acceptate „obișnuite”. Adoptarea regulamentului a fost binevenită ca permițând extinderea utilizării și circulației criptomonedelor în România, mai ales că, începând din 2019, legea fiscală din România a introdus o nouă categorie de venituri impozabile, care este venitul din conversia valutară virtuală.
Potrivit GEO, pentru a furniza servicii de schimb valutar virtual în România, entitățile care implementează aceste servicii trebuie să fie înregistrate sau autorizate de autoritățile naționale române. Legea interzice în mod expres activitățile de a fi furnizor de servicii de schimb de criptomonede, precum și furnizor de portofele digitale fără o astfel de autorizație. Nerespectarea acestor obligații se pedepsește cu amendă sau închisoare. Entitățile autorizate vor deveni, de asemenea, entități notificate în conformitate cu legislația anti-spălare a banilor și vor fi obligate să raporteze orice tranzacție suspectă sau suspectă către Oficiul Național pentru Prevenire și Anti-Spălare a Banilor.
La prima vedere, cerințele GEO par să descurajeze potențialii furnizori români de servicii pentru acest tip de serviciu, deoarece prevede obligația lor de a se înregistra și de a obține permisiunea specifică în legătură cu aceste servicii. Autorizarea se acordă numai dacă a fost depusă o opinie tehnică justificată de către autoritatea română de digitalizare și se plătește impozitul pentru respectiva opinie.
În opinia noastră, aceste cerințe sunt favorabile utilizatorilor de servicii, deoarece vor conferi protecție împotriva fraudei și a fraudei și, în opinia noastră, vor aduce beneficii și furnizorilor de servicii. Deoarece investiția în criptomonede pare a fi o modalitate ușoară de a câștiga venituri, numărul investitorilor străini și români care efectuează sau intenționează să efectueze astfel de tranzacții este în continuă creștere. Cu toate acestea, mulți dintre ei s-au arătat sceptici cu privire la investițiile în criptomonede, întrucât nu le-a fost asigurată nicio protecție în temeiul legislației românești. Investitorii au tranzacționat criptomonede pe platforme suspecte unde nici proprietarul, nici persoana care le-a operat nu pot fi identificate, iar acum sunt în situația de a-și îngheța conturile de criptomonede și de a nu putea să le schimbe cu alte valute și să încaseze beneficiile investiției. Acesta este motivul pentru care credem că obligația de a înregistra și de a obține autorizația va beneficia și furnizorii de servicii de schimb de criptomonede, deoarece atâta timp cât respectă cerințele legale, încrederea potențialilor investitori va crește știind că au protecție după ce și-au investit banii într-un sistem virtual valută.
Oficiul Guvernului pentru Egalitate prevede că procedurile pentru obținerea autorizației vor fi stabilite de Ministerul Finanțelor Publice împreună cu Autoritatea Română pentru Digitizare și Oficiul pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și emise prin hotărâre de guvern. Hotărârea guvernului trebuia să fie emisă în termen de nouăzeci de zile de la emiterea OUG și a intrat în vigoare, la 15 iulie 2020. Deși termenul a întârziat cu mai mult de patru luni, măsura nu a fost încă emisă. Potrivit unei scrisori recente a Autorității Române de Digitizare, elaborarea deciziei guvernului cu privire la măsură este încă în desfășurare.
Prin urmare, în ciuda dispozițiilor legii care reglementează obligația furnizorilor de servicii de schimb de criptomonede de a se înregistra la autoritățile naționale, aceștia nu pot respecta această obligație deoarece procedura de obținere a autorizației nu a fost încă emisă. Global Environment Act prevede, de asemenea, că furnizorii de portofele digitale și servicii de schimb de criptomonede sunt obligați să se înregistreze sau să licențieze în termen de douăsprezece luni de la data intrării în vigoare a Geo. Una dintre explicațiile pentru această prevedere este că se poate înțelege că solicitanților li se va permite să lucreze în România fără a se înregistra sau a obține o autorizație în perioada de douăsprezece luni de la intrarea în vigoare a deciziei guvernului privind procedurile de înregistrare. Cu toate acestea, dispozițiile care interzic desfășurarea acestor activități fără înregistrarea lor sau obținerea permisiunii sunt deja în vigoare și nu există o excepție explicită de la această regulă. Prin urmare, a apărut un conflict de reguli care a ridicat problema dacă activitatea de schimb de criptomonede a fost permisă în România până la publicarea procedurii de înregistrare.
Având în vedere cele de mai sus, așteptăm clarificări din partea autorităților cu privire la aceste probleme, ținând cont de faptul că procedura de înregistrare și licențiere nu a fost emisă, chiar dacă au trecut șapte luni de la publicarea OUG. Există companii românești care oferă în prezent servicii de schimb de criptomonede și portofel digital.
Parteneriatul Hammond
Hammond & Co. tranzacționează ca Parteneriatul Hammond Este o firmă de avocatură română, cu sediul în București. Hammond & Co. este înființată din 2004 și este înregistrată la Baroul București. Avocații Hammond și asociații sunt înregistrați la Baroul din România și autorizați să practice în România. Partenerul de conducere al firmei este un avocat înregistrat la Law Society of England and Wales și Baroul București.
Baza de clienți a companiei este străină și română. Clienții săi sunt compuși din întreprinderi mici și mijlocii, precum și din companii mari care au investit în România. În plus, consiliază persoane fizice române și străine cu privire la toate aspectele dreptului roman, precum și consiliere cu privire la dreptul englez atunci când este necesar.
Clienții companiei provin din multe industrii și țări. Clienții noștri provin de la bănci și companii internaționale. Acesta consiliază clienții cu privire la finanțarea aviației, ocuparea forței de muncă, construcții și imobiliare, producție, industrii de servicii, surse de energie regenerabile, IT și calculatoare, agricultură și transport maritim.
Narcisse Pogo (Autorul acestui articol – în fotografia introductivă)
Narciso Bojoio este un avocat român senior și practicant în insolvență cu sediul în București, care lucrează și practică avocatura din 2012. A acumulat experiență cu mai multe companii din Craiova și București care se ocupă de probleme comerciale, comerciale și de insolvență.
De-a lungul carierei sale, Narcisse a consultat o gamă largă de clienți locali și internaționali în diverse domenii ale dreptului. Expertiza sa se concentrează pe dreptul corporativ și comercial, restructurarea și insolvența, legislația fiscală, infracțiunile cu gulere albe și litigiile. De asemenea, se ocupă cu ocuparea forței de muncă și probleme imobiliare.
Deține o diplomă de licență și master în drept cu o diplomă în drept privat de la Facultatea de Drept a Universității din Craiova.
Acesta este conținut original acceptat de Parteneriatul Hammond.
„Cititor lipsit de apologie. Maven de socializare. Iubitor de bere. Fanatic al mâncării. Avocat pentru zombi. Aficionat cu bacon. Practician web.”