„Sclavii moderni” romani ard gunoaie pentru a-și câștiga existența | Newsline

Fedra, România (Associated Press) – În mahalalele de la Sentié, la mai puțin de 16 km de capitala României, Mihai Prato își câștigă existența periculoasă pentru familia sa de romi, pe fondul mirosului neplăcut de plastic ars care umple aerul zi și noapte.

La fel ca mulți din această comunitate, incendierea ilegală a tot ceea ce poate găsi care conține metal – de la computere la anvelope până la cabluri electrice – pare a fi singurul său mod de a supraviețui.

„O vindem oamenilor care cumpără metal, suntem săraci … trebuie să muncim din greu o săptămână sau două pentru a obține un kilogram de metal”, a spus Prato, în vârstă de 34 de ani, care stă pe o căruță veche din lemn. „Ne străduim să ne hrănim copiii … Bogații au vile, uită-te la conacele celor bogați”.

Nu trebuie să te uiți în altă parte.

Drumul principal care trece prin Sintesti, un sat în mare parte țigănesc din municipiul Vidra, este căptușit cu vile ornamentate, semi-construite și presărate cu SUV-uri strălucitoare. În spatele părților în care locuiesc Prato și copiii săi mici, se află o gaură neagră socială, fără salubritate sau apă curentă. Cele două lumi sunt strâns legate.

„Acesta este un fel de sclavie, deoarece oamenii care locuiesc aici nu au șanse pentru școală, să obțină un loc de muncă în oraș și este foarte aproape și nu au infrastructură precum rețeaua electrică oficială, apa și drumuri – așa a spus Bercino AP în timpul unei escorte de poliție din aprilie / nisan: „Le distruge perspectiva asupra vieții”.

Favelele sintiste sunt adesea trecute cu vederea de către autorități, la fel ca și comunitățile de romi din alte părți. Este alcătuit din case improvizate, unde cablurile electrice montate informal îmbrățișează pământul și trec peste o mare de gunoi.

„Timp de mulți ani, li s-a permis cumva să facă treaba asta murdară”, a spus Bercino.

Dar, pe lângă bolile sociale semnificative, potrivit șefului mediului, incendiile pot crește dramatic poluarea în București, posibil până la 20-30%, împingând uneori calitatea aerului la niveluri periculoase.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *