Banca Mondială estimează pagubele materiale directe cauzate de cutremurul din 6 februarie la 5,1 miliarde de dolari, sau aproximativ 10% din produsul intern brut actual al țării, iar localnicii spun că ajutorul internațional nu este suficient.
Cutremurul care a lovit granița dintre Siria și Turcia pe 6 februarie a provocat zeci de mii de vieți și a lăsat mult mai mulți răniți și fără adăpost.Pentru Siria, care se confruntă acum cu un război civil în al doisprezecelea an, povara financiară este grea.
Vineri, Banca Mondială a raportat că pagubele materiale directe în Siria sunt estimate la 5,1 miliarde de dolari, ceea ce echivalează cu aproximativ 10% din produsul intern brut al țării.
Regiunea de nord-vest a țării a fost cea mai grav afectată de dezastru, lăsând peste 6.000 de morți, mii dispăruți și sute de mii de persoane fără adăpost, cu cantități mari de clădiri rezidențiale și nerezidențiale distruse parțial sau complet.
Pagubele, conform raportului, au fost observate în patru provincii ale țării, care găzduiesc în prezent peste 10 milioane de oameni. Alep, deja devastată de lupte grele în ultimul deceniu, a suferit cele mai multe distrugeri, aproximativ 45% din distrugere, urmată de Idlib și Latakia cu 37% și, respectiv, 11%.
Chiar înainte de cutremur, economia Siriei a fost grav afectată ca urmare a războiului civil în curs, spune Ekaterina Matoi, director de program în Republica Arabă Siriană. Institutul Politic și Economic din Orientul Mijlociu Mebi în București, România.
Într-adevăr, impactul economic al războiului a fost devastator, a declarat Matoi pentru The Media Line. În 2010, cu un an înainte de începerea conflictului, PIB-ul Siriei era de 252,5 miliarde de dolari, mai mare decât PIB-ul Israelului pentru același an (238,4 miliarde de dolari). Totuși, ea subliniază că, ca urmare a conflictului, PIB-ul Siriei a cunoscut o scădere semnificativă, iar impactul cutremurului va agrava acest lucru și mai mult.
Dina Ramadan, o cercetătoare siriană și co-fondatoare și CEO al Institutului Păcii pentru Studiile Femeilor, spune pentru The Media Line că nu există nicio modalitate de a prezice cât va dura Siria să se recupereze din această catastrofă economică și umană.
„Dar un lucru este sigur”, spune ea, „va dura foarte, foarte mult timp”.
Ramadan subliniază că războiul de un deceniu a afectat grav infrastructura țării. Ea spune că acest lucru este adevărat în cazul ambelor zone aflate sub controlul președintelui sirian Bashar al-Assad și „zonelor controlate de opoziție care continuă să fie frecvent vizate de regimul Assad”.
Un bărbat sirian stă lângă un mormânt în timpul înmormântării victimelor cutremurului devastator dintre Turcia și Siria la Idlib, 13 februarie 2023 (Anas Al-Kharbutli/Photo Coalition via Getty Images)
Matoi crede că, dacă este nevoie de 10 ani pentru a stabiliza situația economică din Siria, va mai dura încă decenii pentru ca țara să își revină pe deplin. „Perioada de recuperare va fi de peste 80 de ani, după care se pot concentra pe achitarea datoriei naționale”, adaugă ea.
Ahmed Al-Mahmoud (un pseudonim), un lucrător umanitar din orașul Idlib din nord-vestul Siriei, a declarat pentru The Media Line că, pe lângă pagubele materiale, cutremurul a declanșat un lanț de repercusiuni care au exacerbat situația economică.
El spune că după cutremur, trecerile cu Turcia au fost închise pentru câteva zile, ceea ce a crescut cererea pentru toate produsele alimentare, materiale de construcție, corturi și alte bunuri. El explică că acest lucru a dus la o creștere semnificativă a prețurilor, în timp ce încetarea oricărei munci a cauzat un deficit de venituri pentru populație.
Pe lângă pagubele fizice uriașe și impactul economic al dezastrului natural, eficiența ajutorului internațional a fost foarte scăzută, ceea ce a întârziat și mai mult redresarea țării.
În primele zile după cutremur, spune al-Mahmoud, închiderea punctelor de trecere cu Turcia a însemnat că au existat doar inițiative de bază de bază care lucrează cu ajutorul organizațiilor care dețin depozite de urgență în Siria.
El explică că după o săptămână, când s-au redeschis punctele de trecere cu Turcia, unele ajutoare au început să intre în zonele cele mai nevoiașe, dar nu a fost suficient pentru toți cei afectați.
Chiar și astăzi, spune el Traducător și activist sirian Ahmed Hallaq, Infrastructura locală și unitățile medicale nu sunt echipate pentru a răspunde la astfel de dezastre.
Ramadan subliniază că, după deschiderea trecerii Bab al-Hawa în urma cutremurului, secretarul general al Națiunilor Unite a declarat [António Guterres] Au ales să aștepte permisiunea lui Assad pentru a deschide puncte de trecere suplimentare, [such as] Ușa siguranței și minunată.
Din această cauză, a remarcat ea, „mulți sirieni au acuzat ONU că politizează ajutorul și se simt profund dezamăgiți atât de ONU, cât și de comunitatea internațională”.
La opt zile după cutremur, Guterres a declarat reporterilor că ajutorul „trebuie să vină din toate părțile” în Siria și că finanțarea va acoperi o perioadă inițială de trei luni.
„Eforturile din Siria reunesc toți sistemul ONU și partenerii umanitari și vor ajuta la asigurarea ajutorului atât de necesar și care salvează vieți pentru aproape 5 milioane de sirieni – inclusiv adăpost, asistență medicală, hrană și protecție”, a spus el.
Dar Hallak a spus The Media Line Asistența care vine în prezent din partea Națiunilor Unite și a diferitelor ONG-uri internaționale din Turcia nu este suficientă.
„Sunt o mulțime de familii care nu au primit niciun fel de ajutor”, spune el.
„Organizator. Scriitor general. Prieten al animalelor de pretutindeni. Specialist în cultură pop. Expert în internet amator. Explorator.”