Transnistria, țara ascunsă – Organizația Mondială a Păcii

În ceea ce privește frontierele, secolul al XX-lea a fost complex și haotic. Războaiele și căderea imperiilor au adus linii arbitrare pe harta lumii și au servit ca o trambulină pentru multe probleme geopolitice actuale. Căderea Uniunii Sovietice a fost unul dintre evenimentele majore care au schimbat granițele Europei. După dizolvare, țările au fost lăsate să lupte pentru buzunarele rupte după ce au fost împărțite în naționalități iraționale. Cu toate acestea, în cazul Transnistriei, o mică bucată de pământ între Moldova și Ucraina, căderea imperiului a făcut ca acesta să fie complet invizibil pentru lume.

Ea își expune steagul, oamenii au propriile pașapoarte, propria armată, își gestionează banii, își aleg propriul președinte. Cu toate acestea, Transnistria nu este vizibilă pe majoritatea hărților. Cu aproape 500.000 de transnistreni care își apără identitatea, de ce nu există în comunitatea internațională? Povestea aici este tensionată cu un trecut sângeros, deoarece transnistrenii au luptat pentru libertățile minime de care se bucură acum, luând poziție împotriva Moldovei în anii ’90.

La acea vreme, președintele sovietic Mihail Gorbaciov ducea un război intern, deoarece multe țări sovietice încercau să obțină independența, inclusiv Moldova. El le-a dat locuitorilor Moldovei dreptul de a scrie în alfabetul latin, revenind la originile lor romane. Aceasta a început efectul domino care a dus la independența Moldovei. În acea perioadă, România a devenit un aliat foarte apropiat, deoarece ambele țări împărtășesc o profundă legătură culturală și lingvistică care a fost risipită de Uniunea Sovietică. Cu toate acestea, o treime din populația Moldovei se consideră de origine rusă, ceea ce menține relațiile țării cu Rusia minime. Adică, țara era împărțită între naționaliști și susținători pro-sovietici.

READ  DN AGRAR, cea mai mare fermă integrată de animale din România, și-a triplat cifra de afaceri netă în 2022

Aici intervine Transnistria. Când România și Moldova au devenit aliați apropiați, frica a început să crească în diaspora rusă. Teama de căderea Uniunii Sovietice sau că România se va uni cu Moldova. Acest lucru i-a determinat să-și caute pământurile. Prin urmare, pro-sovieticii au identificat râul Nistru drept granița lor internă și s-a născut Republica Socialistă Sovietică Moldovenească (Transnistria).

Cu toate acestea, mișcarea separatistă nu a trecut neobservată. Diviziunea dintre ruși și romani moldoveni a crescut, polarizându-i pe cei doi până când discriminarea a devenit violentă. Acest lucru a dus la război între naționaliștii moldoveni și transnistria pro-sovietică. Rusia s-a implicat și a oferit sprijin militar transnistrenilor. Acest ajutor suplimentar a ucis 700 de naționaliști moldoveni și a dus la încetarea focului. Moldova nu a mai încercat niciodată să împiedice independența Transnistriei și, până în prezent, acest acord nescris rămâne în vigoare.

În zilele noastre, țara invizibilă trăiește în umbra fostului său imperiu, la fel ca multe țări foste sovietice. Clădirile sunt oarecum întreținute în capitală, Tiraspol, dar au aspectul unei vechi Uniuni Sovietice. Dincolo de asta, satele sunt pustii și neatenți. Teoretic, economia Transnistriei se bazează pe textile, oțel și electricitate. Însă, potrivit guvernului moldovean, există o vulnerabilitate profundă la contrabanda ilegală de arme. Transnistria ar fi făcut „sediul mafiei internaționale”. Acest lucru a pus Transnistria în poziția nefericită de a nu putea stabili relații economice viabile independente cu nimeni, cu excepția țărilor vecine.

Națiunea Invizibilă trăiește într-un punct orb internațional în care există multe țări sovietice blocate. Transnistria, împreună cu regiunile georgiene Abhazia și Osetia, cu Republica Artsakh din Azerbaidjan formează un grup coeziv care se susține reciproc. Dar nu există membri ai Națiunilor Unite care să fie recunoscuți ca state. Sunt încă blocați în impasul conflictelor înghețate, incapabili să ajungă la un rezultat durabil pentru problemele lor naționale. Fără recunoaștere internațională, Transnistria va rămâne în umbră, incapabilă să-și apere identitatea culturală pe scena mondială. Economia lor va rămâne în impas, cu puțin sau deloc spațiu pentru oportunități. Fără recunoaștere, Transnistria ar rămâne invizibilă.

READ  Participarea premierului Nikolai-Ionel Seiuchi la prima ședință a Comitetului Interministerial pentru Energie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *