Trovanti enigmatica Romania: roci vii care cresc si se misca!

În urmă cu aproximativ șase milioane de ani, cutremurele antice au creat un tip de fenomen geologic numit trovanți. Sunt cunoscute și sub numele de pietre de kostești, după cel mai faimos sit al lor din România, sau „pietre vii”. Rarele roci romane s-au format în condiții extrem de complexe, care au inclus deplasări seismice, sedimente nisipoase în râuri și ploi și o perioadă lungă de timp. Iar localnicii din Costeti in Romania ii considera vii! Asistând la creșterea, expansiunea și transmiterea acestuia de-a lungul generațiilor, romanii au transformat elicopterul în legende și legende locale. Pentru geologi, Potopul a fost întotdeauna un mister captivant.

Ce este Trovantes?

Trovanții constau dintr-un centru solid de piatră înconjurat de gresie și variază în mărime de la pietre foarte mici, asemănătoare pietricelei, până la pietre cântărind câteva tone. Deși majoritatea aflorințelor au fost făcute inițial din gresie, geologii au găsit și unele făcute din pietricele sau pietricele. Trovanții sunt un tip interesant și unic de formațiune de stâncă găsită în anumite regiuni ale României.

Cum se formează trovanții?

Numele trovant este un sinonim pentru cuvântul german „ SandsteinkonkretionenÎnseamnă „nisip de ciment”, care explică modul în care sunt făcute aceste roci. Rocile se pot forma numai atunci când sedimentele de nisip și gresie se acumulează în jurul unui miez de piatră tare și sunt fixate cu apă care are o concentrație mare de carbonat de calciu. Acest amestec se amestecă pentru a face aceste stânci Cele cu adevărat mișto sunt cunoscute de localnici drept „pietre în creștere”.

Ceea ce îl face atât de interesant este faptul că localnicii au văzut cum crește și se înmulțesc de-a lungul anilor. Datorită elementelor necesare formării acestor roci, acestea trec printr-un proces neobișnuit care face ca rocile să pară să crească și să se miște.

Aceste jgheaburi, sau formațiuni geologice vii și în mișcare, sunt situate lângă Olmit în Munții Pozului din România. (Nikubono/ Actualizare CC BY-SA 3.0.0 )

Crește cu adevărat aceste formațiuni geologice ciudate?

Răspunsul este da, pentru că toate intențiile și scopurile cresc într-adevăr, dar fanteziile cresc într-un mod foarte specific și unic.

Când ploaia neobișnuit de abundentă cade în zonele în care se găsește, aceasta tinde să absoarbă minerale în ploaie. Pe lângă formarea depozitelor de nisip și gresie deja prezente sub formă de înveliș de rocă, o reacție chimică începe să exercite o presiune enormă asupra interiorului trovantului.

Această presiune cauzată de o reacție chimică face ca valul să se întindă dinspre miezul său spre scoarța exterioară, determinând creșterea stâncii în sine. La suprafața rocilor, sedimentele mici sunt împinse spre exterior pentru a se adăuga la suprafața rocilor, făcându-le să fie numite „pietre în creștere”.

În general, creșterea trovanților este un proces destul de lent, iar rata de creștere este de numai aproximativ 4-5 cm (1,6-2 inchi) în 1000 de ani.

Dar de-a lungul a milioane de ani stâncile au „crescut” niște formațiuni cu adevărat frumoase și deosebit de interesante au fost create.

Bule sau pietre: cum arată trovanții?

Trovanții tind să fie sferici datorită activității seismice pe care au experimentat-o ​​și sunt oarecum netede individual, spre deosebire de rocile formate prin eroziune. Cu toate acestea, trovanții sunt diferiți, deoarece este procesul opus care conferă rocilor aspectul lor unic. Metrourile arată ca niște bule, unele cu tampoane care par să crească dintr-un sistem de rădăcină. Aceste margini tind să fie bine fixate.

De-a lungul anilor, geologii au deschis multe roci pentru a afla din ce sunt făcute și au descoperit că, spre deosebire de inelele copacilor, aceste formațiuni geologice au, de asemenea, mai multe straturi inelare și eliptice în interiorul lor. Acest lucru se datorează faptului că rocile cresc în mod activ prin bulele exterioare atunci când plouă. În aceste condiții ei culeg alte depozite de nisip din zona lor și continuă să „crească” încet de-a lungul anilor. Așa se explică straturile pe care geologii le-au observat în interiorul rocilor pe care le-au tăiat.

Trovanții în mișcare în Muzeul Rezervației Naturale Trovanți din România? (Nico Varcay / Actualizare CC BY-SA 4.0.0 )

Cum se mișcă trovanii? Foarte încet cu siguranță!

Un alt lucru interesant despre trovanți este că se mișcă. Sunt sigur că ai auzit de stâncile în mișcare din Valea Morții. număr? Ei bine, ar trebui să te uiți la el dacă îți plac pietrele misterioase.

Trovanții se mișcă și ei, deși foarte încet, dar călătoresc destul de bine. Deoarece aceste roci captează nisipul din jurul lor atunci când plouă, ele schimbă efectiv peisajul și creează o cale care le permite să se deplaseze pe distanțe mici pe perioade lungi de timp.

Turism și protecție

Datorită naturii fascinante a începătorilor, aceștia au devenit o atracție turistică în România. Pentru a oferi protecție acestor roci, în 2004 a fost înființat „Muzeul Rezervației Naturale Trovants”.

Rocile sunt atât de unice încât se află sub protecția UNESCO și au o bază pentru a le proteja de problemele pe care turismul le poate cauza siturilor arheologice și geologice publice. În trecut, localnicii vindeau adesea turiștilor mărfuri mici, care pe termen lung puteau provoca probleme în peisajul fermecător.

Deși găsite în peste 20 de locuri din România, doar câteva dintre șlepuri mici au fost descoperite după ce a fost luat nisip din zonă pentru a construi morminte și a face suveniruri.

concluzie

Deci trovanții nu sunt vii din punct de vedere tehnic, acesta nu este un film de groază care așteaptă să se întâmple. Cu toate acestea, aceste roci se schimbă pe perioade de timp excepțional de lungi.

Deși nu sunt complet vii, viețuitoarele au unele caracteristici ale unui lucru viu. Deși aceste roci nu sunt conștiente, ele cresc și se mișcă.

Nu este surprinzător că au devenit obiecte de legendă pentru localnici de-a lungul secolelor. Este cel mai apropiat lucru pe care îl putem considera roci și am petrecut mult mai mult timp decât orice om de pe această planetă, având astfel mai multă „viață” decât noi toți!

Imaginea de sus: Un mare exemplu al misterioasei obiecte „vii și în mișcare” ale României, o formațiune geologică rară și complexă. Sursa: Nicu Buculei / Actualizare CC BY-SA 3.0.0

Scris de Tracy McLoughlin