Un proiect condus de armata SUA adaugă o platformă de transport maritim la o bază românească foarte extinsă

Liderii militari americani și români au dezvăluit în această săptămână dezvoltarea unui aerodrom la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din România, care ar stimula creșterea a ceea ce ar putea deveni una dintre cele mai mari instalații militare ale NATO din Europa.

O nouă platformă de marfă, finalizată miercuri, va permite aeronavelor cu aripi fixe și elicopterelor să descarce echipamente adecvate pentru o gamă largă de misiuni, a anunțat joi Corpul Inginerilor Armatei SUA într-un comunicat.

Extinderea vine pe fondul preocupărilor sporite de securitate în regiunea Mării Negre, din cauza invaziei complete a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022. Baza, numită pe scară largă de personalul american „MK”, se află la mai puțin de 100 de mile de Ucraina.

Forțele americane operează la Mihail Kogălniceanu din 1999. În 2009, baza a devenit oficial un loc permanent de operare avansată. La începutul acestui an, armata și-a stabilit acolo garnizoana la Marea Neagră.

Corpul Inginerilor Armatei SUA este implicat în diverse proiecte la bază, inclusiv un proiect de îmbunătățire a cazărmii.

Soldații Armatei SUA cu Divizia 101 Aeropurtată și Divizia 10 Munte sărbătoresc plecarea și sosirea oficială a unităților la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, România, 15 iulie 2024. Baza găzduiește Garnizoana Armatei Marea Neagră. (Julius Harris/Armata SUA)

READ  România și Iordania semnează un acord de extrădare

Un B-52H Stratofortress a aterizat la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu din România pe 21 iulie 2024. Baza este programată să devină cea mai mare instalație militară NATO din Europa. (Flor Gonzalez/Armata SUA)

Soldații americani urmăresc un elicopter Black Hawk care aterizează pentru un exercițiu medical la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu, România, 11 iulie 2024. Corpul Inginerilor Armatei SUA a declarat că o nouă platformă de marfă la bază va susține avioane rotative și cu aripi fixe. (Nolan Brewer/Armata SUA)

„Totul face parte dintr-un program de construcție mai amplu pe care suntem mândri să-l gestionăm și care, în ansamblu, include o investiție de peste 100 de milioane de dolari în proiecte”, a declarat în comunicat col. Dan Kent, comandantul zonei Europa pentru Corpul Inginerilor.

În iunie, România a anunțat un proiect de extindere și modernizare în valoare de 2,7 miliarde de dolari pentru bază, inclusiv construirea unei noi piste, a unui turn de pază și a unor hangare suplimentare pentru a găzdui echipamentele actuale și viitoare.

Extinderea este de așteptat să permită bazei să sprijine aproximativ 10.000 de membri ai NATO și familiile acestora pe peste 7.000 de acri de teren, a informat Euronews în martie, citând oficiali români ai apărării.

O escadrilă de avioane de luptă românești F-16 achiziționate recent din Norvegia, precum și drone MQ-9 Reaper sunt așteptate să sosească la bază în curând, a informat BBC în iunie.

Luna trecută, avioanele de luptă rusești au interceptat două bombardiere cu rază lungă de acțiune B-52H Stratofortress ale Forțelor Aeriene ale SUA, în timp ce se îndreptau către baza de deasupra Mării Barents.

READ  România lansează un plan de sprijinire a noilor surse de energie regenerabilă pentru proiecte eoliene și solare. Peste 450 de milioane de euro

Forțele aeriene americane din Europa și Africa au declarat la acea vreme că avioanele americane și-au menținut cursul fără incidente și au devenit primele bombardiere americane care au operat vreodată la instalație.

Avioanele B-52 proveneau de la A 2-a Aripa Bomber de la Baza Aeriană Barksdale din Louisiana și se aflau în Europa în legătură cu misiunile Air Force Bomber Task Force, care includ desfășurari pe termen scurt pe continent. Avioanele s-au întors în Louisiana la sfârșitul lunii iulie.

Rusia a denunțat planurile NATO sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu, numindu-le o dovadă a „militarizării neîngrădite a alianței în Europa de Est și regiunea Mării Negre”.

Șeful de stat major al Comandamentului Aerian Aliat al NATO, generalul-maior italian Gianluca Ercolani, a declarat în ianuarie că acțiunea a arătat că țările din bloc „cooperează și stau umăr la umăr” pentru a-și îndeplini misiunea de apărare colectivă.