Istoria Zilei Drapelului în România
Ziua Drapelului Naţional a fost instituită în România în anul 1998. Conform Constituţiei României, „Drapelul României este tricolor, culorile sunt dispuse vertical în următoarea ordine de la stâlp: albastru, galben, roşu.” Legea nr. 75 din 16 iulie 1994, publicată în Monitorul Oficial Nr. Rezoluția 237 din 26 august 1994 precizează în mod specific culorile steagului, pedigree-urile, protocoalele și nuanțele specifice, care sunt albastru cobalt, galben crom și roșu purpuriu.
Istoria drapelului național al României poate fi urmărită încă din 1821, în timpul Răscoalei Țării Românești când cele trei culori au apărut pe țesătura drapelului revoluționar. Cu toate acestea, abia în 1834, cele Trei Culori ale Țării Românești – un fost principat istoric independent al României – au fost adoptate de către dominatorul Alexandru al II-lea Gică, care a depus proiecte spre aprobarea sultanului Mahmud al II-lea. La acea vreme, steagul era roșu, albastru și galben, cu stele și o față de pasăre în mijloc. În 1848, revoluționarii au adoptat din nou tricolorele orizontale albastru, galben și roșu ale Țării Românești. Fiecare culoare avea o semnificație atribuită: cerul albastru simbolizând libertatea, câmpul galben simbolizând dreptatea și roșu sângele simbolizând fraternitatea.
Între 1859 și 1866, Emiratele Arabe Unite Țara Românească și Moldova au folosit cele trei culori orizontale roșu, galben și albastru. Totuși, în 1867, steagul a fost modificat; Culorile au fost dispuse pe verticală, iar în mijloc a fost plasată emblema statului. Când România a fost declarată republică socialistă la 30 decembrie 1947, simbolurile regatului au fost interzise, iar emblema statului a fost înlocuită cu emblema statului. În 1989, Decretul-lege nr. 2 din 27 decembrie 1989, prevedea că „drapelul național este cele trei culori tradiționale ale României, cu culorile așezate vertical, în următoarea ordine, începând cu catargul: albastru, galben, roșu.”
„Cititor lipsit de apologie. Maven de socializare. Iubitor de bere. Fanatic al mâncării. Avocat pentru zombi. Aficionat cu bacon. Practician web.”