Analiza capacității datoriei în Europa: apariția unei noi realități TP

La trei ani de la publicarea în februarie 2020 a Capitolului

Prin urmare, am examinat practicile actuale de piață și, în special, cerințele locale, în legătură cu modul în care este gestionată capacitatea de îndatorare în Europa. În acest scop, am analizat practicile de stabilire a prețurilor de transfer ale a 36 de firme membre Deloitte specializate în tranzacții financiare din Europa pentru a le aduna perspectivele, opiniile și practicile în ceea ce privește analiza capacității datoriilor.

Sondajul a fost prezentat firmelor membre Deloitte la:

  • Albania;

  • Austria;

  • Belgia;

  • Bulgaria;

  • Croaţia;

  • Cipru;

  • Republica Cehă;

  • Danemarca;

  • Estonia;

  • Finlanda;

  • Franţa;

  • Germania;

  • Grecia;

  • Ungaria;

  • Irlanda;

  • Italia;

  • Kosovo;

  • Letonia;

  • Lituania;

  • Luxemburg;

  • Macedonia;

  • Moldova;

  • Olanda;

  • Norvegia;

  • Polonia;

  • Portugalia;

  • România;

  • Slovacia;

  • Slovenia;

  • Spania;

  • Suedia;

  • Elveţia;

  • curcan;

  • Ucraina; Și

  • Regatul Unit

Studiul sa concentrat pe cinci întrebări legate de impactul regimurilor de capitalizare subțire („thin cap”) asupra efectului de levier liber, metodologii comune aplicate și schimbări în pozițiile autorităților fiscale. Regulile maxime determină suma de deducere a dobânzii permisă pe baza unor rapoarte financiare (legale) predeterminate, cum ar fi rapoartele fixe dintre datorii și capitalurile proprii sau acoperirea maximă a dobânzii. Punctele cheie privind interacțiunea dintre regulile prețurilor de transfer (analiza economică a plafonurilor de levier) și regulile de limitare redusă sunt următoarele:

  • În opt țări (Bulgaria, Grecia, Ungaria, Italia, Luxemburg, Portugalia, Suedia și Elveția), regulile privind prețurile de transfer au, în general, prioritate față de regulile de limitare redusă;

  • În șase țări (Albania, Franța, Germania, Macedonia, Serbia și Turcia), sistemul thin cap elimină sistemul de prețuri de transfer. Aceasta înseamnă că, deși mai multă dobândă poate fi dedusă în condiții de concurență, prevalează regulile de limitare redusă;

  • În alte 14 țări (Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Irlanda, Letonia, Lituania, Norvegia, Polonia, Slovenia, Spania, Ucraina și Regatul Unit), nu există un sistem distinct de plafon înalt separat de regulile privind prețurile de transfer ;

  • În Croația, Cipru, Finlanda, Kosovo, Moldova, Țările de Jos, România și Slovacia, practica juridică fie limitează aplicarea prețurilor de transfer sau a regulilor thin cap, fie această practică este încă în evoluție; Și

  • Cipru și Finlanda au raportat modificări ale reglementărilor privind prețurile de transfer din 2022, iar Moldova intenționează să facă modificări similare în 2024, indicând o mișcare către regulile predominante privind prețurile de transfer în aceste jurisdicții.

Prin urmare, în țările în care regulile de plafonare redusă au ca rezultat un raport datorie/capital propriu calculat mecanic, este necesară o analiză economică limitată în scopul capacității de îndatorare, cu excepția cazului în care contribuabilii depășesc raportul de plafonare redusă și poate fi utilizată o analiză economică care susține un grad mai mare de angajare pentru a justifica deducere mai mare a dobânzii…

Autoritățile fiscale au sporit controlul în 10 țări, mai multe jurisdicții anticipând o atenție similară în următorii ani. În special, participanții au raportat schimbări în practicile lor locale de audit, autoritățile fiscale verificând aplicarea regulilor de limitare redusă sau analiza capacității datoriilor în timpul auditurilor prețurilor de transfer. De exemplu, practicienii polonezi au observat o cerere mare de analiză economică cu privire la capacitatea de îndatorare în timpul auditurilor prețurilor de transfer, în special în domeniul imobiliar. Abordarea standard adoptată de autoritățile fiscale poloneze este de a analiza nu numai dacă nivelul dobânzii este departe de piață, ci și dacă nivelul datoriei poate fi considerat departe de piață, în special pentru SPV-urile încărcate cu datorii.

Ca reacție la și urmând orientările din Capitolul 10, mulți contribuabili își reconsideră practicile actuale. Având în vedere resursele limitate de care dispun autoritățile fiscale în această problemă în majoritatea țărilor, împreună cu un control sporit de audit, contribuabilii se pot confrunta cu interacțiuni dificile și incerte. Prin urmare, multe țări iau măsuri pentru a asigura poziții susceptibile de solvabilitate a datoriilor cu mult înainte de a fi abordate de autoritățile fiscale.

Ce metode pot fi aplicate pentru a arăta valoarea datoriei pe bază de afaceri?

În Europa sunt aplicate diferite metodologii. În general, autoritățile fiscale nu au oferit nicio îndrumare cu privire la metode și nici nu au indicat preferințe pentru vreo metodă sau surse de date de piață. În jurisdicțiile în care autoritățile fiscale sunt familiarizate cu anumite baze de date și au acces la instrumente, practicienii nu se limitează la a urma aceeași alegere locală a bazei de date. Practicienii locali presupun că atâta timp cât analiza care aplică principiul independenței este solidă și bine susținută, metoda ar trebui să fie acceptabilă. Cea mai răspândită metodologie este analiza de la egal la egal, care monitorizează nivelul de îndatorare al entităților similare măsurat prin indicatori financiari, cum ar fi datoria-capitaluri proprii sau acordurile de împrumut. Modelele financiare pentru a evalua capacitatea unui debitor de a se împrumuta în lumina fluxurilor de numerar curente și așteptate sunt, de asemenea, relevante.

READ  bne IntelliNews - Raportul datoriei publice românești la PIB a crescut cu 12,4 puncte procentuale de la an la an, până la 47,7% la sfârșitul anului 2020.

În ansamblu, Capitolul 10 subliniază importanța identificării cu atenție a tranzacțiilor care avansează fonduri, inclusiv justificarea clasificării instrumentului financiar drept datorie, precum și capacitatea debitorului de a rambursa avansul având o capacitate suficientă pentru a-și servi datoria.

În toate jurisdicțiile, observăm o creștere a cererilor de analiză a capacității datoriei. Nu există linii directoare clare pentru aplicarea Capitolului X, fie din partea OCDE, fie din jurisdicțiile locale. Cu toate acestea, mulți contribuabili iau măsuri pentru a construi poziții sustenabile, înainte ca autoritățile fiscale să le abordeze.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *