Compania olandeză Damen a intentat un proces împotriva României în fața unei instanțe internaționale de arbitraj (Viena Center for International Arbitration conform europa libra romania), cere încetarea acordului ajuns în 2018 privind compania locală Damen Shipyards Mangalia – care operează un șantier naval pe litoralul Mării Negre, Profit.ro Anunțați.
Cu toate acestea, esența acțiunii legale întreprinse de compania olandeză rămâne neclară.
Pârâta (în procesul intentat la Centrul de Arbitraj Internațional din Viena) este compania de stat românească Santierul Naval 2 Mai, controlată de Ministerul Economiei, care deține 51% din Șantierele Navale Damen Mangalia, potrivit Profit.ro, care discută și el. despre unele despăgubiri pe care Compania olandeză le-a solicitat fără a indica dacă despăgubirea ar trebui plătită de Santierul Naval 2 Mai sau de statul român.
„Grupul Damen nu are nicio informație de contactat în acest moment”, a declarat compania olandeză tuturor instituțiilor de presă românești care l-au contactat pentru detalii pe 24 aprilie.
Premierul român Marcel Ciulacu, vorbind pentru Profit.ro, și ministrul Finanțelor Marcel Poliș, răspunzând la Europa Libra, au confirmat că se întâmplă ceva în privința șantierului naval, dar niciunul nu a oferit detalii concrete.
Premierul Ciolaco a confirmat vag că la șantierele navale din Mangalia se întâmplă ceva. Comentariile sale indică posibile negocieri în curs privind contractele militare care ar putea fi atribuite Damen și șantierului naval pentru a aborda conflictul. Damen a concurat pentru un contract de corvetă militară de 1,1 miliarde de euro atribuit grupului naval francez de România (și în cele din urmă anulat).
„Încă cred că Damen ar trebui să înceapă negocierile pentru a găsi cea mai bună soluție. Sper că o parte din achizițiile armatei române să fie provenite din fabrici locale, sunt convins că o vom face au astfel de discuții”, a spus prim-ministrul Siolako după ședința guvernamentală „în perioada următoare”.
Rezilierea acordului din 2018 dintre Damen și România, care ar fi fost solicitat de compania olandeză, creează complicații juridice. Autoritățile române, care au adoptat o legislație neconformă cu convenția anul trecut, nu au reușit nici ele să rezolve impasul legal.
Intențiile Damen, altele decât să părăsească activitatea și să părăsească șantierul naval să se scufunde (după cum sugerează sindicatele companiei), sunt neclare în contextul legal specific. Despăgubirile de 500 de milioane de euro solicitate de Damen pare, potrivit unor surse neconfirmate, nereale, având în vedere amploarea afacerii. În mod ironic, intenția Damen de a renunța la conducerea șantierului naval ar putea să nu fie clară, deoarece rezilierea acordului din 2018 i-ar lăsa un pachet majoritar.
În 2023, Damen a notificat România despre planurile de a rezilia acordul din 2018, dar nu a clarificat ce înseamnă asta în termeni legali și ar fi cerut despăgubiri (aproximativ 500 de milioane de euro). Damen Shipyards Mangalia, care este încă condus de Damen, nu și-a anunțat rezultatele financiare pentru 2022, dar a avut o cifră de afaceri de 112 milioane de euro în 2021, când compania a raportat și profit zero.
Efectul imediat al rezilierii acordului din 2018 va fi ca Damen să revină proprietarului majoritar al Damen Shipyards Mangalia (prin refacerea pachetului de 2% transmis României) și să mențină astfel drepturile de management în șantierul naval.
Efectul imediat al rezilierii acordului din 2018 va fi ca Damen să revină proprietarului majoritar al Damen Shipyards Mangalia (prin refacerea pachetului de 2% transmis României) și să mențină astfel drepturile de management în șantierul naval. Dacă acordul din 2018 ar trebui să includă Daewoo, pachetul de 51% trebuie să fie transferat grupului coreean – ceea ce este imposibil din punct de vedere comercial.
În 2018, Damen a achiziționat un pachet majoritar (51%) la Damen Shipyards Mangalia de la Daewoo cu condiția ca un pachet de 2% să fie transferat statului român (reprezentat de statul Santierul Naval 2 Mai) în schimbul dreptului de management. Cu toate acestea, acordul contravine legislației adoptate de România în 2023, în temeiul angajamentelor asumate de țara în cadrul Facilității Naționale de Reziliență și ca parte a pașilor întreprinși către aderarea la OCDE.
iulian@romania-insider.com
(Sursa imagine: Facebook/Damen Shepherds Galati)
„Organizator. Scriitor general. Prieten al animalelor de pretutindeni. Specialist în cultură pop. Expert în internet amator. Explorator.”