Femeile române consideră că lucrul de acasă este o binecuvântare mixtă

România nu a făcut excepție de la aceste tendințe îngrijorătoare. Potrivit lui Institutul Național de Statistică, INS, cel puțin două treimi dintre românii care și-au pierdut locul de muncă de la începutul epidemiei sunt femei.

În timp ce numărul bărbaților șomeri a crescut pe tot parcursul anului la 16%, proporția femeilor care și-au pierdut locul de muncă a crescut la 50%.

Merrill Panica, antropolog religios la Universitatea din Geneva, spune că evoluția culturii de a lucra de acasă a devenit un „câmp de luptă” și, atunci când vorbim despre munca de acasă, spune el, trebuie să „ne dăm seama că discutăm despre o diplomă cu distinctie.”

„Este necesar un anumit nivel de înțelegere tehnologică și tehnică, precum și un spațiu dedicat în care să vă puteți simți calm și senin, pentru a lucra și a performa eficient”, a explicat Panika.

El a declarat pentru BIRN: „În România, societatea pune o presiune mare asupra femeilor – ca soție, îngrijitoare și ca persoană care se ocupă de treburile casnice”.

Chiar și femeile din România, care se bucură de o situație financiară mai bună decât media, au experimentat epidemia mai des decât bărbații.

Femeile dețin 27,3 la sută din afacerile înregistrate în România și 87 la sută dintre ele raportează un impact economic negativ semnificativ, potrivit Raportul Mastercard Entrepreneur Index.

Mai mult, potrivit altuia un studiu, 58% dintre femeile române au declarat că lucrul de acasă este o povară, 64% dintre ele au fost afectate de reglementările stricte privind epidemia și 58% dintre ele au observat deteriorarea relațiilor sociale pe tot parcursul epidemiei. Mai mult, sănătatea a devenit prima prioritate, nu ascensiunea profesională.

READ  Cartea foto lansată recent, axată pe biodiversitatea României

la Piesa moderna Despre cultura muncii la domiciliu, Panica descrie „virtualizarea accelerată a lumii sociale” în această epidemie.

În timp ce natura diversă și în continuă schimbare a mediului Internet a permis femeilor să avanseze și le-a oferit oportunități, a permis, de asemenea, suprasolicitarea, suprasolicitarea și absența oportunităților de avansare în carieră.

Panika a menționat, de asemenea, că, în timp ce în alte țări, femeile pot alege să facă diferite lucruri în timpul liber, în România, de data aceasta, se întorc de obicei la familie, chiar și în cazul femeilor educate.

Pandemia părea benefică – la început

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *