Investițiile străine directe (ISD) au avut o contribuție constantă la modernizarea economiei românești în ultimii 21 de ani, dar nu se mai află pe radarul factorilor de decizie sau a marilor organizații private din România de astăzi. Auzim multe discuții despre antreprenoriat, care este sănătos pentru economie, dar companiile românești nu își pot accelera creșterea fără să apară nume noi pe harta investitorilor străini.
Scris de Claudio Fransino
În contextul scăderii investițiilor străine directe în România, nu numai reticența sectorului public de a construi o instituție puternică și proactivă care vizează atragerea investițiilor prin măsuri de marketing, stimulente și formarea specialiștilor în agențiile de stat, dar organizațiile private mari nu se grăbesc să creeze platforme și proiecte de promovare care să creeze oportunități. O nouă investiție strategică în țara noastră.
Există trei priorități economice și guvernamentale care ar trebui să aibă prioritate în anul următor.
Crearea Invest România, o instituție de stat cu adevărat coezivă
Doi indicatori importanți la care ar trebui să ne uităm constant sunt volumul investițiilor străine directe și valoarea capitalului subscris în noile companii cu participare străină, care reflectă atractivitatea mediului de afaceri românesc și percepția investitorilor străini. Pentru a dezvolta acești indicatori economici, fiecare guvern are o agenție sau o structură puternică de promovare a investițiilor. Să luăm exemplul Enterprise Estonia, Invest Lituania și CzechInvest, cele mai bune instituții premiate specializate în investiții străine din Europa. Organizații puternice cu zeci sau sute de angajați cu bugete de protocol și upgrade puternice. Pentru comparație, instituțiile publice însărcinate în prezent cu promovarea exporturilor românești și atragerea investițiilor străine sunt trei mici direcții: Direcția Generală a Comerțului Exterior, Direcția Instrumente și Programe pentru Promovarea Exporturilor și Direcția Investiții Externe, toate în cadrul economiei și energiei și Ministerul Mediului de Afaceri. Faptul că aceste două domenii importante – exporturile și investițiile străine – sunt doar părți ale micilor administrații publice înseamnă că întreprinderile care trebuie să promoveze internaționalizarea companiilor românești și să atragă investitori străini suferă de o lipsă de vizibilitate, ceea ce indică faptul că România nu este foarte interesată de investițiile străine directe, oferind Resurse limitate pentru stimularea exporturilor românești.
Mai multe stimulente creative
În prezent, în România există două programe de ajutor guvernamental care contribuie la atragerea investițiilor străine directe. Primul este noul (nou) sistem de investiții care are un rol în atragerea de noi investiții cu un impact economic semnificativ de cel puțin un milion de euro, în timp ce al doilea sistem este conceput pentru a sprijini investițiile care conduc la crearea de noi oportunități de locuri de muncă.
La nivel internațional, specialiștii discută despre modul în care țările și societățile pot regândi stimulentele investiționale și pot căuta soluții mai rentabile. Sprijinul în infrastructură și instruirea forței de muncă sunt doar două exemple. Primul este de obicei implementat pentru a spori accesibilitatea și atractivitatea site-ului țintă pentru investitori. Aceasta poate include construirea de drumuri, căi ferate sau porturi concepute pentru a satisface nevoile investitorului. În ceea ce privește acestea din urmă, dacă investițiile străine aduc un nou tip de operațiune în țara gazdă, atunci pot exista probleme potențiale cu furnizarea de forță de muncă calificată.
Platforme online
Fie că vorbim despre mediul public sau privat, România astăzi nu are platforme interactive online, cu informații în timp real despre destinațiile țintă ale investitorilor străini. O piață în limba engleză în care toate autoritățile locale publică lunar oportunități de investiții, ceea ce va spori oportunitatea specialiștilor internaționali de a genera o „conductă” de noi investiții pentru România în următorii ani.
„Organizator. Scriitor general. Prieten al animalelor de pretutindeni. Specialist în cultură pop. Expert în internet amator. Explorator.”