Lucrul la Delegare – Costuri și Implicații Legale în România

Potrivit Codului Muncii, angajatorul poate schimba unilateral locul de muncă prin autorizarea salariatului la un alt loc de muncă decât cel prevăzut în contractul individual de muncă. În perioada de autorizare, salariatul își păstrează funcția și toate celelalte drepturi stipulate în contractul individual de muncă.

Astfel, delegarea este executarea temporară de către salariat, la instrucțiunile angajatorului, a muncii sau sarcinilor corespunzătoare atribuțiilor sale în afara locului său de muncă.

Este important de menționat că autorizația poate fi solicitată pentru maximum 60 de zile calendaristice în orice perioadă de 12 luni și poate fi prelungită pentru perioade consecutive de până la 60 de zile calendaristice numai cu aprobarea angajatului. Refuzul salariatului de a prelungi autorizația nu poate constitui un motiv de acțiune disciplinară.

Salariatul delegat are dreptul de a plăti cheltuielile de călătorie și cazare și indemnizația de dispecerare în condițiile prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil. Indemnizația de autorizare este cunoscută și sub denumirea de diurnă. Cheltuielile efectuate ca urmare a autorizării ordinului de călătorie trebuie să fie justificate.

În cele mai multe cazuri, mandatele durează cel puțin două zile lucrătoare, dar există și cazuri în care un angajat este trimis într-o navetă de 12 ore, unde ziua de lucru este de 8 ore pe zi, iar restul de 4 ore este timpul necesar navetei.

În ceea ce privește clasificarea timpului petrecut în deplasarea către și de la locul de repartizare, ne referim și la Cauza E-11/20, în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat o hotărâre la 15 iulie 2021 în care a precizat: „Timp petrecut în mod necesar de către lucrător deplasându-se, în afara programului obișnuit de muncă, într-un alt loc decât locul sau prezența fixă ​​sau regulată pentru a-și îndeplini munca sau atribuțiile în acel celălalt loc, conform cerințelor angajatorului, constituie „timp de lucru” în înțelesul articolului 2 alineatul (1) din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului European din 4 noiembrie 2003 privind unele aspecte ale reglementării timpului de muncă”. Nu este important dacă călătoria în cauză se desfășoară în întregime în SEE sau către sau dinspre țări terțe, dacă contractul de muncă este încheiat în conformitate cu legislația și regula națională a țării SEE. În plus, intensitatea muncii efectuate în timpul zborului nu trebuie evaluată.

READ  Profitul net din primul semestru al One United Properties în România a crescut cu 136% față de anul precedent

Astfel, dacă un angajat lucrează 8 ore împrumutat și 4 ore sunt petrecute pe drumul către și de la locul în care lucra împrumutat, trebuie să i se acorde 24 de ore de odihnă – conform Legii Tehnice a Muncii. 115 alin. (2): timp de lucru zilnic de 12 ore, urmat de o perioadă de odihnă de 24 de ore. Desigur, salariatul poate beneficia și de timpul necesar pentru pauza de masă, caz în care timpul de lucru poate fi redus la 11 ore, dar toate aceste aspecte trebuie detaliate în regulamentul intern și în contractul individual de muncă.

Pe de altă parte, în cazurile în care salariatul este trimis cu împrumut și această perioadă se extinde în weekend, sâmbăta și duminica, salariatul nu are dreptul la diurnă pentru că nu lucrează pentru angajator, ci lucrează pe un săptămânal. zile de odihnă.

În toate cazurile în care unui angajat i se oferă o autorizație/indemnizație pentru o zi, acesta nu are dreptul la o indemnizație de masă pentru ziua respectivă.

autor: Avocat Ana Maria Nestor, Firma de avocatura Grecu & Partners.

– Acesta este conținut original cu informații LC de înainte Jericho Partners.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *