Lupta mortală a României împotriva tăierii ilegale

  • Pădurile bogate și vechi ale României sunt în pericol. De la aderarea la Uniunea Europeană în 2007, țara și-a văzut acoperirea forestieră secându-se la niveluri record.
  • Gardienii și ecologiștii care investighează și documentează aceste infracțiuni se confruntă cu violență, intimidare și chiar crimă de la agenții unei vaste rețele criminale care furnizează lemn corporațiilor multinaționale.
  • Noua tehnologie a devenit una dintre cele mai eficiente căi pentru activiști de a investiga și documenta infracțiunile asupra mediului.
  • La sfârșitul anului 2020, activiștii s-au unit cu experți tehnici pentru a monitoriza exploatarea forestieră ilegală, folosind dispozitive bioacustice ascunse în vârfurile copacilor. Dispozitivele înregistrează modele de sunet în pădure și trimit alerte instantanee rangerilor care pot interveni pentru a opri furtul în urmele sale.

De mii de ani, pădurile României au jucat un rol major în conturarea istoriei sale dramatice. De-a lungul secolelor, zone întinse ale acestui valoros ecosistem au dat loc imperiilor și regimurilor care și-au depășit vârsta și au ajutat la respingerea cuceririi. Astăzi, însă, pădurile bogate și vechi ale țării sunt în pericol. De la aderarea la Uniunea Europeană în 2007, România și-a văzut acoperirea forestieră epuizată la niveluri record. O rețea criminală pe scară largă, care furnizează mari corporații, a fost lăsată să pătrundă profund în unele dintre cele mai valoroase păduri antice din țară și să le exploateze pentru profituri uriașe.

Rangerii și ecologiștii care investighează și documentează aceste infracțiuni se confruntă cu violență, intimidare și chiar crimă, pe măsură ce miza acestei industrii de miliarde de dolari crește Gabriel Bowen de la Agent Green, unul dintre principalele organizații nonprofit care monitorizează exploatarea forestieră ilegală din România, a sunat alarma. De ani de zile. „Anul 2020 a fost ca nimeni altul”, spune el, în timp ce atinge pentru a deschide o aplicație pe smartphone-ul său, dezvăluie o hartă acoperită cu steaguri roșii. „Această aplicație ne ajută să urmărim toate camioanele care transportă cherestea pe drumurile din România. Astăzi este o zi plină.” „Anul acesta am înregistrat cel mai mare număr de camioane pe lemne de pe drumurile României de când am folosit această aplicație.”

READ  Bienala de Arhitectură de la Timișoara (Beta) 2022 va explora „orașul ca bun comun” din România

O nouă tehnologie de acest gen a devenit una dintre cele mai eficiente modalități pentru activiști precum Jabi de a investiga și documenta infracțiunile asupra mediului. După ani de campanii neîncetate, Comisia Europeană a răspuns la dovezile adunate de Gabe și colegii săi prin lansarea unei măsuri de încălcare împotriva României pentru eșecul său sistematic de a-și proteja pădurile. Drept urmare, dovezile activității de exploatare forestieră au fost colectate și înregistrate cu o nouă urgență. La sfârșitul anului 2020, Agent Green a făcut echipă cu compania de tehnologie non-profit Rainforest Connection (RFCx), care pune monitoare audio vitale în vârfurile copacilor. Dispozitivele mici înregistrează modele de sunet în pădure și trimit alerte instantanee rangerilor care pot interveni pentru a opri furtul pe urmele sale, dacă este necesar cu sprijinul autorităților.

Dar, în ciuda noilor metode pe care le folosesc activiștii, în zonele îndepărtate și nelegiuite ale vastelor terenuri forestiere din România, sunt necesare abordări diferite. De-a lungul graniței poroase dintre România și Ucraina, în provincia Maramorech, infractorii execută o rută detaliată de contrabandă transfrontalieră în care se transportă cherestea recoltată ilegal din România către uzinele de procesare din Ucraina. Aceasta este zona cea mai periculoasă pentru anchetatorii de mediu, iar controlul accesibilității aici este limitat, în ciuda mărcilor cunoscute precum IKEA, care au o amprentă în zonă.

Ajungând în interiorul poalelor Munților Carpați din Transilvania și Parcul Național Maramorio, videograful Frederick Gillingham ne oferă o perspectivă rară asupra lumii dispărute a zonelor eco-roșii ale țării, identificând în același timp munca apărătorilor din prima linie forțați să umple golul lăsat de inacțiunea guvernamentală.

READ  Eun Mihai Basiba, principalul dizident al Războiului Rece, moare la vârsta de 92 de ani

Activitate, Conservare, Criminalitate, Defrișări, Mediu, Crimă de mediu, Silvicultură, Exploatare ilegală, Comerț ilegal de cherestea, Exploatare forestieră, Criminalitate organizată, Tehnologie, Tehnologie și conservare, Lemn

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *