SIGHISOARA, ROMANIA – Moldova a primit vineri angajamente de aproape 600 de milioane de euro la o conferință a donatorilor pentru a ajuta țara mică să facă față creșterii inflației și impactului războiului Rusiei în Ucraina, a declarat un oficial.
Peste 500.000 de refugiați au fugit în Moldova, care se învecinează cu Ucraina, de la invazia rusă din 24 februarie. Situația a pus o presiune enormă asupra resurselor din cea mai săracă țară a Europei, care caută să creeze legături mai strânse cu Occidentul.
Moldova este, de asemenea, complet dependentă de aprovizionarea cu gaze rusești, unde prețurile au crescut de patru ori anul trecut, iar acum se confruntă cu o inflație în creștere.
Întâlnirea donatorilor Programului de Sprijin pentru Moldova a avut loc vineri în capitala României, București, și a fost coprezidată de ministrul român de externe Bogdan Aurescu, omologul său german Annalina Birbock și ministrul de stat francez pentru dezvoltare Chrysula Zakaropoulou. La eveniment au participat și delegații ale Grupului celor Șapte și ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa.
„Este posibil să nu avem puterea de a opri războiul din Ucraina astăzi sau mâine, din cauza brutalității Rusiei”, a scris Barbock online după eveniment. Dar avem mijloacele de a ajuta o țară democratică să nu fie zdrobită de efectele acestui război.
Inițiativa, lansată la Berlin la începutul lunii aprilie, își propune să ajute Moldova, o fostă republică sovietică cu aproximativ 2,6 milioane de locuitori, să facă față consecințelor războiului rusesc din Ucraina și să ofere sprijin din partea partenerilor în calea reformei așa cum își propune. Pentru o zi pentru a obține calitatea de membru deplin în Uniunea Europeană compusă din 27 de țări.
După întâlnire, Orescu a spus într-o conferinţă de presă că s-au încasat circa 600 de milioane de euro „sub diverse forme”.
„Am pus nevoile lângă probleme, am putut pune resursele lângă nevoi”, a spus el.
La 23 iunie, Uniunea Europeană a acordat Republicii Moldova statutul de candidat, aderarea la blocul deplin fiind condiționată de o serie de reforme în domenii precum combaterea corupției și crimei organizate și întărirea statului de drept. Probabil că va dura mulți ani pentru ca o țară non-NATO să îndeplinească aceste standarde.
Viceprim-ministrul Republicii Moldova Nico Popescu a declarat vineri, prin telefon, pentru Associated Press că platforma de sprijin ar putea „ajuta Moldova să se transforme”.
El a spus: „Războiul rusesc din Ucraina a avut un impact major și tragic asupra multor țări… (Dar) având în vedere geografia Moldovei, Moldova este poate cea mai afectată țară după Ucraina. Există un sentiment în creștere de nesiguranță care afectează fiecare European – dar este și mai dramatic în Moldova” .
În aprilie, tensiunile au escaladat în Moldova după o serie de explozii în Transnistria – o regiune separatistă a Moldovei susținută de ruși și care are baze rusești de aproximativ 1.500 de soldați – au ridicat temeri că ar putea fi atrasă în război. Transnistria are o populație de aproximativ 470.000 de oameni și se află sub controlul autorităților separatiste încă de la războiul civil din 1992.
„De ani de zile, locuitorii noștri au crezut cu tărie că viitorul Moldovei este Uniunea Europeană”, a spus Popescu. „Acum Moldova are această oportunitate istorică de a avea o cale clară la care să se alăture”.
——
Christian Jardin a raportat de la Chișinău, Moldova.
„Organizator. Scriitor general. Prieten al animalelor de pretutindeni. Specialist în cultură pop. Expert în internet amator. Explorator.”