Ucraina și România au soluționat o dispută de lungă durată cu privire la construcția rutei de navigație de adâncime Dunăre-Marea Neagră, Bucureștiul ridicând îngrijorări cu privire la încălcările de către Kiev a standardelor de mediu. Ministrul Protecției Mediului și Resurselor Naturale Ruslan Streleț Anunțați Hackul a avut loc sâmbătă prin Facebook, după cum a raportat „European Truth”.
Ministrul Strelets a remarcat că disputa sa centrat pe obligațiile Ucrainei în temeiul Convenției privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Convenția de la Espoo). Decizia a fost luată definitiv în marginea celei de-a IX-a reuniuni a părților la Convenția Espoo de la Geneva.
„Ne-am făcut datoria și am parcurs un drum lung pentru a aduce proiectul în conformitate cu cerințele acordului. Ucraina prețuiește relațiile de bună vecinătate și respectarea legislației internaționale. Dorim și putem găsi un teren comun și corectăm greșelile din trecut”, a subliniat Strelets.
Disputa dintre țări cu privire la canalul „Dunăre-Marea Neagră”, care se extinde prin limanurile Kilia și Stambolul (Bistry) din Delta Dunării, a continuat din 2004, când Ucraina a început navigația experimentală a canalului.
Opoziția a venit din partea Comisiei Europene și a României, invocând starea de conservare a naturii din deltă și absența unei evaluări a impactului navigației asupra mediului.
Pentru soluționarea litigiului, în ianuarie 2005, pe baza Convenției de la Espoo a fost înființată o comisie de anchetă pentru a forma o opinie susținută științific cu privire la posibilele consecințe ale impacturilor transfrontaliere în timpul implementării și utilizării Canalului Dunăre-Marea Neagră.
La începutul acestui an, România a cerut clarificări Ucrainei cu privire la lucrările hidrotehnice în Canalul Kilia.
„Cititor lipsit de apologie. Maven de socializare. Iubitor de bere. Fanatic al mâncării. Avocat pentru zombi. Aficionat cu bacon. Practician web.”