La 15 octombrie, Standard & Poor’s și-a afirmat ratingurile de credit suverane în moneda locală străină de BBB- și A-3 pentru România. Perspectivele rămân stabile „în ciuda unei incertitudini politice sporite în urma demiterii recente a guvernului”.
Agenția recunoaște o lipsă totală de viziune cu privire la viitorul guvern, dar își bazează previziunile optimiste pe „agenda sa de investiții guvernamentale”. Se anticipează că politica RRF și măsurile de deficit excesiv (PDE) în curs vor necesita reforme (indiferent de cine este guvernul) și se așteaptă ca aceste instrumente să solicite rigoare fiscală într-un context politic complex și imprevizibil. Regla.
La fel ca Moody’s, care a îmbunătățit perspectivele României de la negativ la stabil în aceeași zi, S&P se așteaptă ca politica din RRF recent aprobată și PED în curs să se bazeze pe o disciplină fiscală suficientă pentru a depăși certurile partizane și a produce consolidarea bugetară în următorii doi ani. Este de așteptat ca progresul reformelor să aibă loc în perioada 2022-2023 înainte ca situația politică să revină la statutul alegerilor din perioada care precede alegerile majore din anul 2024.
Scenariul S&P este puțin mai optimist în ceea ce privește consolidarea fiscală, în comparație cu Moody’s, și presupune că sunt luate măsuri rapide încă din acest an. Dar, chiar și așa, deficitul public este văzut la 3,5% din PIB în 2024 (termeni ESA, ceea ce înseamnă baza de acumulare – comparativ cu 4,5% proiectat de Moody’s). Previziunile pentru 2024 sunt încă puțin peste obiectivul guvernului de 3% din PIB.
Agenția de rating se așteaptă ca deficitul fiscal să ajungă la 7% din PIB în 2021 (ESA), care este cu 1pp mai puțin decât prognoza Moody’s, care este în concordanță cu obiectivul guvernului pentru perioada sa.
Apoi, S&P se așteaptă la o traiectorie mai moderată a raportului datorie publică / PIB, care se vede că va rămâne sub 50% în valoare netă până la sfârșitul perioadei prognozate (48,1% în 2024, după ce a atins un maxim de 48,6%). 2023) și nu mai mult de 50% din punct de vedere al totalului (52,4% în 2023 și 51,6% în 2024).
Cele două elemente pe care Standard & Poor’s le monitorizează pentru a le îmbunătăți sau, dimpotrivă, să le reducă ratingul României sunt bugetul și contul curent.
Impasul politic continuu, care amenință consolidarea sa fiscală, este unul dintre cele două scenarii care vor duce la o retrogradare a ratingului. Cealaltă este legată de finanțarea de către România a deficitului dublu, care poate aluneca către fluxuri externe generatoare de datorii, indicând incapacitatea de a absorbi sursele de finanțare ale UE și de a restabili intrările de ISD.
În sens pozitiv, reformele pot promova un cadru fiscal mai solid care revitalizează interesul investitorilor străini pentru economia reală a țării, făcând suveranul mai puțin sensibil la evoluțiile externe de modernizare.
iulian@romania-insider.com
(Sursa imaginii: Adrian825 / Dreamstime.com)
„Organizator. Scriitor general. Prieten al animalelor de pretutindeni. Specialist în cultură pop. Expert în internet amator. Explorator.”