*
România, membră NATO, își întărește apărarea în apropierea fluviului Dunărea
*
Părți de drone rusești au căzut pe teritoriul său
*
Moscova atacă instalațiile portuare pentru cereale ucrainene din apropiere
*
Secretarul general al NATO descrie atacurile drept „nechibzuite” și „destabilizatoare”.
Scris de Louisa Ely
BUCUREȘTI (Reuters) – România își mută apărarea antiaeriană mai aproape de satele sale dunărene de peste râu față de Ucraina, în timp ce dronele rusești atacă instalațiile de cereale și adaugă mai multe posturi militare de observare și patrule în zonă, au declarat două surse de rang înalt din apărare. .
Aceste măsuri, împreună cu desfășurarea a patru avioane de luptă americane F-16 suplimentare și extinderea zonei de excludere a zborului, sunt un semn al preocupării tot mai mari în România și alianța mai largă NATO cu privire la posibilitatea ca războiul ucrainean să se răspândească în teritoriu.
În noiembrie anul trecut, o rachetă a lovit sudul Poloniei, ucigând două persoane și stârnind pentru scurt timp o sperietură de securitate, deși ulterior s-a stabilit că apărarea antiaeriană ucraineană este responsabilă. Acum România este în centrul atenției.
La scurt timp după retragerea din acordul cu cereale la Marea Neagră, pe 17 iulie, Moscova a început să vizeze porturile și depozitele ucrainene de-a lungul fluviului Dunărea, într-o aparentă încercare de a sugruma principala rută alternativă pentru exporturile agricole ucrainene.
Printre ținte s-au numărat porturile ucrainene Izmail și Rene, ambele situate peste Dunăre față de teritoriul României.
Cele două surse au spus că incidentele separate ale unor părți ale dronelor care aterizează în România evidențiază riscul unei neînțelegeri, sau mai rău, între Rusia și NATO, care a determinat forțele armate române să consolideze securitatea în regiune pentru a proteja civilii.
Ei au refuzat să-și dezvăluie numele pentru a discuta probleme sensibile de securitate.
Armata a construit două adăposturi anti-bombe în micul sat Balur, la câteva sute de metri de Ismail, iar locuitorilor din zona mai largă se transmit alerte prin intermediul telefoanelor mobile atunci când dronele rusești sunt detectate îndreptându-se în direcția lor.
Teodor Cernija, primarul municipiului Ciatalchioj, care include satul Blaoro, a declarat că recepția slabă a telefonului mobil a limitat eficacitatea avertizărilor.
Ministerul român al Apărării a declarat, vineri trecută, într-un comunicat, că aproximativ 100 de soldați americani și patru avioane americane F-16 Fighting Falcon au sosit la baza aeriană militară Bursia, la aproximativ 150 de kilometri sud de Ismail.
De la mijlocul lunii septembrie, ministerul a extins, de asemenea, zona de excludere a zborului de-a lungul unei părți a graniței cu Ucraina până la 30 de kilometri (20 de mile) în România și la o altitudine de 4.000 de metri, ca mijloc de descurajare împotriva dronelor rusești care pătrund în spațiul aerian românesc. Pentru a atinge țintele inamice.
România „nu ținta”
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi reporterilor la Kiev că nu există nicio dovadă că atacurile rusești în apropierea graniței româno-ucrainene ar fi fost un atac deliberat asupra României, dar le-a descris drept „nechibzuite” și „destabilizatoare”.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Român al Apărării, Constantin Spinu, a declarat că nu există niciun indiciu că Rusia vizează România, dar natura atacurilor asupra teritoriului ucrainean din apropiere a făcut practic imposibilă prevenirea tuturor încălcărilor.
„Ele (dronele rusești) zboară la altitudini foarte joase, uneori la mai puțin de 200 de metri (asupra solului)… și sunt construite într-un mod în care să nu reflecte deloc undele radar”, a spus el.
„Nici o țară din lume nu își poate proteja spațiul aerian 100% împotriva tuturor mijloacelor de atac.”
Sursele din apărare au spus că nu au cunoștință de niciun caz în care drone rusești pe deplin operaționale au pătruns în spațiul aerian românesc și că cele trei cazuri cunoscute de drone sau resturi ale acestora care au căzut în interiorul țării nu au conținut explozivi.
Ei au descris, de asemenea, o schimbare în tactica rusă care ar putea duce la o probabilitate crescută de greșeli.
În iulie, când campania de bombardare a Dunării a început cu seriozitate, rușii au avut un succes mai țintit, deoarece Ucraina nu stabilise sisteme de apărare aeriană la scară largă în regiune.
După ce s-a întâmplat acest lucru, au spus sursele, dronele de atac aveau tendința de a zbura jos, făcându-le greu de lovit, și deseori urmau cursul fluviului Dunărea și ajungeau în roiuri, inclusiv drone false, pentru a încerca să epuizeze apărarea Ucrainei.
Primarul Cernija s-a declarat bucuros să audă avertismentele sale cu privire la căderea unor părți de drone în zonă.
„Acum două luni, când am menționat suspiciunea unui accident de dronă aici, cuvintele mele nu au fost luate în serios”, a spus el pentru Reuters. „Lucrurile s-au schimbat acum”.
(Reportajul lui Andrew Gray la Bruxelles; scris de Mike Collett-White; montaj de Philippa Fletcher)
„Organizator. Scriitor general. Prieten al animalelor de pretutindeni. Specialist în cultură pop. Expert în internet amator. Explorator.”